că vin din depărtare,
La ceas târziu de noapte,
în braţe să te prind...
Şi să plecăm, în taină,
în lumea asta mare
Ca să-nţelegi că norii
în ceruri se aprind.
Veni-vor alte vremuri,
veni-va vremea noastră,
Când zborul nu se frânge,
când cerul e senin,
Iar zarea purpurie
va deveni albastră,
Şi către noi albastruri
din şapte ceruri vin...
Trezeşte-te, iubito,
e vremea în schimbare,
Nimic nu ne opreşte
la ceruri să privim,
Plecăm în astă noapte
pe stele călătoare,
Avem o viaţă-n faţă,
e-a noastră... s-o trăim.
Nici viaţa şi nici moartea
nu poate să despartă
Ceea ce-i scris în ceruri,
ceea ce ne e dat,
Chiar dacă lumea noastră
e pusă doar pe ceartă
Trăi-vom viitorul
sub semn de gând curat.
Grăbeşte-te şi vino,
te-aştept la miez de noapte,
Călătorim prin timpuri
cu paşi izbăvitori,
Te prind din nou în braţe
şi mă cuprinzi în şoapte,
Acesta-i drumul nostru...
Începe mâine-n zori!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu